Un nou început...

Mă numesc Corina și sunt o adolescentă de 17 ani. Nu știu cum vor percepe alții minunile pe care le-a făcut Sf. Nectarie cu mine, dar mie mi-au schimbat radical viața și modul de a gândi. În urmă cu 2 ani am primit de la un preot cartea roșie cu minunile Sfântului, am citit-o în scurt timp fără să mă intereseze în mod special ce citesc. Tot în acea perioadă am început să mă confrunt cu o ”criză adolescentină” foarte puternica(aveam 16 ani).

Ca mulți alți adolescenți nu găseam rostul vieții și nu înțelegeam pentru ce trebuie să trăiesc. Printre multele momente de disperare am decis să recitesc cartea primită, dar de data aceasta minunatul sfânt a avut grijă să nu o mai citesc cu nepăsare, și într-una din nopți am vrut să încerc cititul la lumânare. Pătrunsă de gândurile de peste zi, am uitat iar să mă concentrez la ce citesc când am simțit brusc miros de fum, colțul cărții a luat foc, știu că a fost un avertisment, dar de atunci am citit cu mult mai multă atenție. În noaptea când am terminat de citit cartea am visat o fetiță(înainte cu 6-8 ani mama mea a pierdut o sarcină, nimeni n-a mai pomenit de ea de atunci) care știam că e sora mea ce a murit înainte să se nască. Atunci am pus neliniștea mea pe seama faptului că am uitat de sora care nu s-a mai născut și a doua zi am golit un dulap întreg de haine să le donez copiilor orfani. Ca prin minune am scăpat de acele gânduri care-mi făceau atâta rău.

Sfântul nu s-a oprit aici, și după ce credința mea a început să crească considerabil, îl simțeam tot mai aproape de mine. Așa se face că într-o zi am aflat niște lucruri despre unele persoane care m-au mâhnit foarte tare. Primul lucru care l-am făcut după ce am aflat, a fost să mă pun în genunchi și să citesc Acatistul. După ce l-am terminat am simțit o liniște incredibilă, dar seara când să mă pun în pat nu puteam închide ochii de supărare. Apoi brusc m-am gândit să iau cartea Sf. Nectarie lângă mine, nici nu am pus-o bine pe pat și am adormit. La fel m-a ajutat și după coșmaruri ce m-au ținut câteva luni. Sfântul a avut grijă să nu mă opresc aici. Am început să merg dimineața înainte de școala la biserică cu o prietenă, dar văzând că prietena mea nu poate veni mereu, am încercat să mai caut pe cineva. Mi-era rușine să întreb(din generația mea sunt foarte puțini care merg), și totuși mi-am făcut curaj și am întrebat o colegă dacă vrea să vină cu mine. Răspunsul ei vesel m-a încântat enorm și cu timpul am început să chem tot mai multă lume, am fost și refuzată, dar răspunsurile afirmative au fost suficiente.

Merg și acum în fiecare dimineață și mulțumesc Sfântului pentru tot ajutorul lui. Deși citind minunile săvârșite de acesta am văzut că ajută mai mult femeile să nască, sau oamenii bolnavi, sau alții să-și găsească slujbe, eu sunt convinsă că Sfântul a făcut minuni și cu mine și m-a ajutat să găsesc credința acolo unde eu căutam sfârșitul vieții.

Corina9 Mai 2015 - 5:54pmTrimiteți un mesaj autorului

Adaugă comentariu nou